CĂRNOSÍ, cărnosesc, vb. IV. Tranz. A îndepărta resturile de carne de pe dosul unei piei, înainte de tăbăcărie. [Var.: cârnosí vb. IV] – Din cărnos.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂRNOSÍ, cărnosesc, vb. IV. Tranz. A îndepărta resturile de carne de pe dosul unei piei, înainte de tăbăcărie. – Din carne.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂRNOSÍ vb. v. descărna.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cărnosí/cârnosí (ind. piel.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cărnosésc/cârnosésc, imperf. 3 sg. cărnoseá/cârnoseá; conj. prez. 3 sg. și pl. cărnoseáscă/cârnoseáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cărnosésc v. tr. (d. carne). Rar. Jupoĭ, curăț de carne, sfîrtic. Refl. Mă hîrjonesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cîrnosésc v. tr. (d. carne). Est. Ĭaŭ carnea (de pe o pele [!] răzuind-o). Sfîșiĭ, mănînc carnea de pe (ca lupu oile). Pișc, cĭupesc în glumă. Și cărn-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink