CĂRĂMIZÍU, -ÍE, cărămizii, adj. De culoarea cărămizii; roșiatic. – Cărămidă + suf. -iu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂRĂMIZÍU ~e (~i) Care are culoarea cărămizii; roșiatic. /cărămida + suf. ~iu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂRĂMIZÍU, -ÍE, cărămizii, adj. Roșiatic (ca și cărămida). – Din cărămizi (pl. lui cărămidă) + suf. -iu.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gherghel | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂRĂMIZÍU adj. v. roșcat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cărămizíu adj. m., f. cărămizíe; pl. m. și f. cărămizíi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cărămizíu, -íe adj. (d. cărămidă). De coloarea [!] cărămiziĭ, cam roș arămiŭ. V. profir.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

róșu-cărămizíu, -íe adj. Roșu care bate în cărămiziu ◊ „Dar, de fapt, acest sol roșu-cărămiziu e un sol foarte prielnic bananierilor.” Sc. 19 II 67 p. 5 (din roșu + cărămiziu)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink