CĂPRÍȚĂ, căprițe, s. f. 1. Diminutiv al lui capră (1); căprișoară. 2. Plantă erbacee alburie, cu flori verzi (Atriplex litoralis). – Capră + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPRÍȚĂ, căprițe, s. f. Diminutiv al lui capră (I).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPRÍȚĂ s. v. brâncă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căpríță s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. căpríței; pl. căpríțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căpríță f., pl. e. Capră mică. Un fel de lobodă albicĭoasă (átriplex litoralis) care place foarte mult vitelor și din care ele mănîncă pînă ce se unflă [!] și mor. (Ca să se evite asta, vita trebuĭe să fie silită să alerge pînă ce se mistuĭe puțin căprița mîncată).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink