CĂMÍN, (1, 4, 6) căminuri, (2, 3, 5) cămine, s. n. 1. Sobă joasă, zidită la peretele camerei, cu vatra larg deschisă. 2. Cuptor, vatră. 3. Coș pe unde iese fumul; horn. 4. Fig. Casă părintească; p. ext. familie. 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social-cultural; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari (3-6 ani), cu orar de zi sau săptămânal; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților, pe lângă acesta funcționând uneori și cantine; cămin cultural = instituție înființată în scopul propagării culturii la sate (5); cămin școală = cămin pentru copiii orfani, în care se află și școala; cămin spital = cămin (de bătrâni) în care se acordă asistență medicală. 6. Încăpere mică subterană, zidită și acoperită cu capac de fontă, pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal, construită pentru a permite accesul la conductă sau la canal. – Din sl. kamina.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂMÍN2 ~e n. 1) Casa părintească; vatră. 2) Bloc de locuit pentru studenți, cursanți etc. în timpul învățăturii; internat. /<sl. kamina
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂMÍN1 ~uri n. 1) Sobă joasă zidită lângă perete cu vatra larg deschisă. 2) Încăpere subterană, acoperită cu capac de fontă, pe traseul conductelor (de apă) pentru a avea acces la acestea. /<sl. kamina
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂMÍN, (1, 4) căminuri, (2, 3) cămine, s. n. 1. Sobă joasă, zidită la peretele camerei, cu vatra larg deschisă. 2. Fig. Casă părintească; p. ext. familie. 3. Numire dată unor instituții cu caracter social-cultural: a) cămin cultural = instituție care desfășoară o operă de culturalizare a maselor prin conferințe, spectacole etc.; b) cămin de zi = instituție în care sunt îngrijiți și educați copiii de vârstă preșcolară; c) cămin studențesc = instituție în care sunt găzduiți studenții pe timpul cursurilor. 4. Încăpere subterană zidită și acoperită cu capac de fontă, folosită pentru accesul la o conductă subterană. – Slav (v. sl. kamina).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂMÍN s. 1. șemineu. (În ~ e aprins focul.) 2. v. vatră. 3. v. coș. 4. v. locuință. 5. v. casă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín (căminuri), s. n. – 1. Sobă joasă, cu vatra larg deschisă. – 2. Casa părintească. – 3. Așezămînt unde se locuiește (în special pentru studenți). – Mr. cîmińă. Ngr. ϰάμινος, ϰαμίνη, poate prin intermediul sl. kamina, cf. bg., rus. kamin. În rom. se consideră în general ca provenind dim sl. Cuvîntul gr. a trecut în lat. caminus, de unde prov. camin, fr. cheminée (› sp. chimenea), it. cammino. Cuvîntul rom. poate proveni la fel de bine din sl., ca și din lat. sau din gr. După Pascu, I, 65, forma mr. vine din lat. – Der. cămineț (var. chimineț), s. n. (ieșitură sau margine între sobă și perete, care servește drept raft și de element izolator).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín (instituție, casă părintească) s. n., pl. cămíne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín (sobă, vatră, horn, încăpere subterană de acces la o conductă) s. n., pl. cămínuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín n., pl. urĭ și e (vsl. kámina, sobă, vatră, d. vgr. káminos, cuptor; bg. kamin, horn, rus. kamin, cuptor; lat. caminus, cuptor. Bern. 1, 553). Vechĭ. Cuptor (Bibl. 1688, Dos.). Vatră. Atelier de ferărie. Azĭ (după fr. cheminée, vatră, horn, d. mlat. caminata, cameră cu sobă). Domiciliŭ (casă, vatră, locuință, pămînt părintesc). Azil, ospiciŭ (casă de dormit și de mîncat): cămin studențesc. Sobă ca în Francia, un fel de vatră (care încălzește foarte puțin).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín-spitál s. n., pl. cămín-spitáluri
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc-cămín s.n. Bloc special amenajat pentru a servi drept cămin (studențesc, muncitoresc) ◊ „În București, a apărut un adevărat cartier al studenților. Aici se înșiră unul lângă altul blocurile-cămine care asigură studenților cele mai bune condiții de viață și de studiu.” I.B. 1 XI 61 p. 1. ◊ „Este de vizitat un bloc-cămin pentru 225 de locuri destinat muncitorilor nefamiliști. În apropiere se vor ridica alte blocuri-cămin în care vor fi cazate circa 3000 de persoane.” R.l. 13 XI 69 p. 3 (din bloc + cămin; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín-hotél s.n. Cămin cu un grad sporit de confort, care îl apropie de acela al unui hotel ◊ „Se construiesc încă 6 cămine-hotel pentru 1000 de tineri mineri.” Sc. 14 I 61 p. 1 (din cămin + hotel; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cămín-spitál s.n. Cămin (de obicei de bătrâni) în care se acordă asistență sanitară ◊ „Din 1961 mă aflu internat în sanatoriul Tulgheș, raionul Gheorghieni. Mi s-a recomandat să intru într-un cămin-spital.” Sc. 6 VI 66 p. 2. ◊ „Celălalt compartiment are profil de cămin-spital, unde bolnavii vor beneficia de asistență medico-socială. Atât în secția de post-acuți, cât și în căminul-spital vor putea fi internați, în funcție de solicitări, bolnavi cronici.” R.l. 15 V 74 p. 1. ◊ „La Comănești a fost construit și dat în folosință un modern cămin-spital pentru bătrâni.” Sc. 16 V 80 p. 5; v. și Sc. 5 XI 65 p. 2 (din cămin + spital)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂMIN TERMIC coloană de aer cald în urcare alimentând formarea unui nor de tip cumulus.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink