CĂMĂRÚIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Cămară + suf. -uie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂMĂRÚIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Din cămară + suf. -uie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂMĂRÚIE s. v. cămăruță, odăiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cămărúie s. f., art. cămărúia, g.-d. art. cămărúii; pl. cămărúi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink