CĂLUGĂRÍE s. f. Viață de călugăr(iță). – Călugăr + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂLUGĂRÍE f. Viață de călugăr. [Art. călugăria; G.-D. călugăriei; Sil. -ri-e] /călugar + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂLUGĂRÍE s. f. Viață de călugăr(iță). – Din călugăr + suf. -ie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂLUGĂRÍE s. (BIS.) monahism, (rar) monahie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

călugăríe s. f., art. călugăría, g.-d. călugăríi, art. călugăríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

călugăríe f. Starea saŭ vĭața de călugăr: s´a dus la călugărie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink