CĂLDĂRÚȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (1). 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris). – Căldare + suf. -ușă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂLDĂRÚȘĂ ~e f. (diminutiv de la căldare) Plantă ornamentală cu flori albastre, violete si roșii, cultivată în parcuri și grădini. /căldare + suf. ~ușă
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂLDĂRÚȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă ornamentală cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂLDĂRÚȘĂ s. 1. găletușă. (O ~ cu nisip.) 2. (BOT., Aquilegia vulgaris) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.).
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căldărúșă s. f., art. căldărúșa, g.-d. art. căldărúșei; pl. căldărúșe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căldărúșă f., pl. ĭ și e. Căldare mică, maĭ ales aceĭa în care preutu [!] ortodox poartă agheazma cînd merge din casă în casă la ziŭa întîĭa a luniĭ. O plantă renunculacee, toporaș, cincĭ-coade (aquilégia [nigricans și vulgaris]).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căldărúșă, căldărușe s. f. Diminutiv al lui căldare. ♦ Căldărușă pentru agheasmă = obiect de cult de forma unui vas mic de aramă, în care se pune apa sfințită cu care preotul botează casele credincioșilor și care se folosește mai ales la slujba agheasmei (sfințirea apei) mici și mari. – Din căldare + suf. -ușă.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink