cîrc interj. (aceĭașĭ răd. cu cîrcîĭ și crîcnesc). A nu zice nicĭ cîrc, a nu crîcni, a tăcea molcom, a nu protesta. V. cîr, mîc, pîs.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink