cî́ĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cînéște (est) și cîĭ- (vest) adv. Ca cînele [!]. Fig. Dificil, cu mare muncă: am cîștigat puținĭ banĭ muncind cînește. Crud, fără milă: a se purta cînește.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink