CÂRNĂCIÓR, cârnăciori, s. m. Diminutiv al lui cârnat. – Cârnat + suf. -ior.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂRNĂCIÓR ~i m. (diminutiv de la cârnaț) mai ales la pl. 1) Cârnați mici, fripți la grătar. 2) Cârnați subțiri, preparați din carne tocată fin, care se mănâncă fierbinți. /cârnat + suf. ~ior
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cârnăciór s. m., pl. cârnăcióri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cîrnăcĭór m. Cîrnaț mic, maĭ ales cum îs ceĭ ce se mănîncă cu hrean. V. mititel.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink