CẤRCOTĂ, cârcote, s. f. (Pop. și fam.) Neînțelegere, ceartă, gâlceavă. ◊ Loc. vb. A intra (sau a se băga) în cârcotă (cu cineva) = a se certa (cu cineva). – Cf. scr. krkotja „lipsă de mlădiere, inflexibilitate”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂRCOTĂ ~e f. pop. Schimb de cuvinte tari (între două sau mai multe persoane); sfadă; ceartă. ◊ A intra (sau a se băga) în ~ cu cineva a se certa cu cineva. /v. a cârcoti
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂRCOTĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cârcotă s. f., pl. cârcote
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cî́rcotă f., pl. e (ceh. krkot, cîrîire, krkati, a cîrîi, rudă cu cîrcîĭ, cîrc, crîcnesc). Ceartă, sfadă. Șicană. V. chițibuș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink