CÂNEPĂRÍE, (2) cânepării, s. f. 1. Cânepă multă strânsă la un loc. 2. (Rar) Cânepiște. – Cânepă + suf. -ărie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CÂNEPĂRÍE ~i f. 1) Teren semănat cu cânepă. 2) Cânepă multă, adunată la un loc. [Art. cânepăria; G.-D. cânepăriei; Sil. -ri-e] /cânepă + suf. ~ărie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CÂNEPĂRÍE s. cânepiște.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cânepăríe s. f., art. cânepăría, g.-d. art. cânepăríei; pl. cânepăríi, art. cânepăríile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink