CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. – Câine + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂINÍE s. v. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

câiníe s. f., art. câinía, g.-d. câiníi, art. câiníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cîníe (est) și cîĭ- (vest) f. (d. cîne). Fam. Ferocitate, cruzime.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink