opțiuni
  • info
3 intrări
21 de definiții

Explicative DEX

BUTĂȘIT1 s. n. Butășire. – V. butăși.

BUTĂȘIT1 s. n. Butășire. – V. butăși.

BUTĂȘIT2, -Ă, butășiți, -te, adj. (Despre plante) Care este înmulțit prin butași. – V. butăși.

BUTĂȘIT2, -Ă, butășiți, -te, adj. (Despre plante) Care este înmulțit prin butași. – V. butăși.

butășit1 sn [At: H IV, 246 / Pl: ~uri / E: butăși] (Rar) 1-2 Butășire (1-2).

butășit2, ~ă a [At: H IV, 8 / Pl: ~iți, ~e / E: butăși] (D. plante, în special despre vița-de-vie) Înmulțit prin butășire (1).

BUTĂȘI, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. – Din butaș.

BUTĂȘI, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. – Din butaș.

botăși vt vz butăși

butăși vt [At: LB / V: bot~ / Pzi: ~șesc / E: butaș] 1 A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. 2 A săpa rădăcinile viței și a le curăța.

butăși vb. IV. tr. (compl. indică plante) A înmulți prin butași înrădăcinați. ◊ (refl. pas.) Ochii de pe tulpină se ciupesc pentru a se butăși. • prez.ind. -esc. /butaș + -i.

BUTĂȘI (-ășesc) vb. tr. 🌿 1 A înmulți plantele prin butași 2 A săpa rădăcinile viței și a le curăți.

BUTĂȘI, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași. Vie butășită.

BUTĂȘI, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași. – Din butaș.

A BUTĂȘI ~esc tranz. (plante) A înmulți prin butași. /Din butaș

butăși v. 1. a înmulți plantele prin butași; 2. a săpa în jurul unui arbore.

botășésc V. buteșesc.

butășésc v. tr. (d. butaș). Pun în pămînt ramurĭ nedespărțite de trunchĭ ca să prindă rădăcină. – Pe alocurea și boteșesc.

Ortografice DOOM

butășit adj. m., pl. butășiți; f. sg. butașită, pl. butășite

butăși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. butășesc, 3 sg. butășește, imperf. 1 butășeam; conj. prez. 1 sg. să butășesc, 3 să butășească

butăși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. butășesc, imperf. 3 sg. butășea; conj. prez. 3 să butășească

butăși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. butășesc, imperf. 3 sg. butășea; conj. prez. 3 sg. și pl. butășească

butăși (conj. butășească)

Sinonime

BUTĂȘIT s. v. butășire.

Intrare: butășit (acțiune)
butășit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butășit
  • butășitul
  • butășitu‑
plural
  • butășituri
  • butășiturile
genitiv-dativ singular
  • butășit
  • butășitului
plural
  • butășituri
  • butășiturilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: butășit (adj.)
butășit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butășit
  • butășitul
  • butășitu‑
  • butășită
  • butășita
plural
  • butășiți
  • butășiții
  • butășite
  • butășitele
genitiv-dativ singular
  • butășit
  • butășitului
  • butășite
  • butășitei
plural
  • butășiți
  • butășiților
  • butășite
  • butășitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: butăși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • butăși
  • butășire
  • butășit
  • butășitu‑
  • butășind
  • butășindu‑
 singular plural
  • butășește
  • butășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • butășesc
 (să)
  • butășesc
  • butășeam
  • butășii
  • butășisem
a II-a (tu)
  • butășești
 (să)
  • butășești
  • butășeai
  • butășiși
  • butășiseși
a III-a (el, ea)
  • butășește
 (să)
  • butășească
  • butășea
  • butăși
  • butășise
plural I (noi)
  • butășim
 (să)
  • butășim
  • butășeam
  • butășirăm
  • butășiserăm
  • butășisem
a II-a (voi)
  • butășiți
 (să)
  • butășiți
  • butășeați
  • butășirăți
  • butășiserăți
  • butășiseți
a III-a (ei, ele)
  • butășesc
 (să)
  • butășească
  • butășeau
  • butășiră
  • butășiseră
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • botăși
  • botășire
  • botășit
  • botășitu‑
  • botășind
  • botășindu‑
 singular plural
  • botășește
  • botășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • botășesc
 (să)
  • botășesc
  • botășeam
  • botășii
  • botășisem
a II-a (tu)
  • botășești
 (să)
  • botășești
  • botășeai
  • botășiși
  • botășiseși
a III-a (el, ea)
  • botășește
 (să)
  • botășească
  • botășea
  • botăși
  • botășise
plural I (noi)
  • botășim
 (să)
  • botășim
  • botășeam
  • botășirăm
  • botășiserăm
  • botășisem
a II-a (voi)
  • botășiți
 (să)
  • botășiți
  • botășeați
  • botășirăți
  • botășiserăți
  • botășiseți
a III-a (ei, ele)
  • botășesc
 (să)
  • botășească
  • botășeau
  • botășiră
  • botășiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

butășit, butășiturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi butăși DEX '09 MDA2 DEX '98

butășit, butășităadjectiv

  • 1. (Despre plante) Care este înmulțit prin butași. DEX '09 MDA2 DEX '98
etimologie:
  • vezi butăși DEX '09 MDA2 DEX '98

butăși, butășescverb

  • 1. A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote Vie butășită. DLRLC
    • format_quote reflexiv Ochii de pe tulpină se ciupesc pentru a se butăși. DEXI
  • 2. A săpa rădăcinile viței și a le curăța. MDA2 CADE
etimologie:
  • butaș DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.