2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

BUSNAT, -Ă, busnați, -te, adj. (Reg.) Bucălat. – Et. nec.

BUSNAT, -Ă, busnați, -te, adj. (Reg.) Bucălat. – Et. nec.

busnat, ~ă a [At: COSTINESCU / V: brus~[1] / Pl: ~ați, ~e / E: nct] (Îrg) Bucălat.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

BUSNAT, -Ă, busnați, -te, adj. (Regional) Bucălat. A plăsmuit luna în chip de femeie busnată, durdulie. HOGAȘ, DR. II 54.

BUSNAT, -Ă, busnați, -te, adj. (Reg.) Bucălat.

busnát, brusnát și (vechĭ) bosnat, -ă adj. (probabil slav. Cp. cu îmbufnat). Est. Bucălat, dolofan, ca bufnița: față busnată, busnat la față.

busna vr [At: BUGNARIU, N. / V: ~sta / Pzi: ? / E: ns cf bosnat] (Pop) A se mânia.

busta v vz busna

Ortografice DOOM

busnat (reg.) adj. m., pl. busnați; f. busna, pl. busnate

busnat (reg.) adj. m., pl. busnați; f. busnată, pl. busnate

busnat adj. m., pl. busnați; f. sg. busnată, pl. busnate

Intrare: busnat
busnat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • busnat
  • busnatul
  • busnatu‑
  • busna
  • busnata
plural
  • busnați
  • busnații
  • busnate
  • busnatele
genitiv-dativ singular
  • busnat
  • busnatului
  • busnate
  • busnatei
plural
  • busnați
  • busnaților
  • busnate
  • busnatelor
vocativ singular
plural
Intrare: busna (vb.)
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • busna
  • busnare
  • busnat
  • busnatu‑
  • busnând
  • busnându‑
singular plural
  • busnea
  • busnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • busnez
(să)
  • busnez
  • busnam
  • busnai
  • busnasem
a II-a (tu)
  • busnezi
(să)
  • busnezi
  • busnai
  • busnași
  • busnaseși
a III-a (el, ea)
  • busnea
(să)
  • busneze
  • busna
  • busnă
  • busnase
plural I (noi)
  • busnăm
(să)
  • busnăm
  • busnam
  • busnarăm
  • busnaserăm
  • busnasem
a II-a (voi)
  • busnați
(să)
  • busnați
  • busnați
  • busnarăți
  • busnaserăți
  • busnaseți
a III-a (ei, ele)
  • busnea
(să)
  • busneze
  • busnau
  • busna
  • busnaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • busta
  • bustare
  • bustat
  • bustatu‑
  • bustând
  • bustându‑
singular plural
  • bustea
  • bustați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bustez
(să)
  • bustez
  • bustam
  • bustai
  • bustasem
a II-a (tu)
  • bustezi
(să)
  • bustezi
  • bustai
  • bustași
  • bustaseși
a III-a (el, ea)
  • bustea
(să)
  • busteze
  • busta
  • bustă
  • bustase
plural I (noi)
  • bustăm
(să)
  • bustăm
  • bustam
  • bustarăm
  • bustaserăm
  • bustasem
a II-a (voi)
  • bustați
(să)
  • bustați
  • bustați
  • bustarăți
  • bustaserăți
  • bustaseți
a III-a (ei, ele)
  • bustea
(să)
  • busteze
  • bustau
  • busta
  • bustaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

busnat, busnaadjectiv

  • 1. regional Bucălat. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: bucălat
    • format_quote A plăsmuit luna în chip de femeie busnată, durdulie. HOGAȘ, DR. II 54. DLRLC
etimologie:

busna, busnezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.