BÚRLA s. f. (muz.) Mică piesă cu caracter de glumă, de umor. (< it. burla)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
burla (cuv. it. „glumă, farsă, festă”) 1. Titlul unei mici piese cu caracter de glumă, de umor (ex. B. din File de album de Schumann). 2. Cuv. din care derivă burlescă*, burlesco* și burletta*.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BURLĂ, Vasile (1840-1905, n. sat Opăițeni, Basarabia), filolog român. Colaborator al revistei „Convorbiri literare”. Specialist în limbile clasice.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink