BURLĂCÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru burlaci; propriu burlacilor. /a burlăci + suf. ~esc
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
2) burlăcésc v. intr. Trăĭesc ca burlac.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
1) burlăcésc, -eáscă adj. De burlac.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac; holtei2. – Din burlac.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A BURLĂCÍ ~ésc intranz. 1) A fi burlac; a holtei. 2) A trăi ca burlacii; a duce viață de burlac; a holtei. /Din burlac
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac. – Din burlac.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BURLĂCÍ vb. a holtei.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
burlăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burlăcésc, imperf. 3 sg. burlăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. burlăceáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink