dexonline

info

2 intrări

5 definiții

Explicative DEX

burfui vt [At: DAMÉ, T. / Pzi: ~uiesc / E: ns cf borhăi, borfăi] (Reg) A face prima prașilă a porumbului.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

BURFUI, burfuiesc, vb. IV Tranz. (Reg.) A prăși porumbul pentru prima oară.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

Ortografice DOOM

burfui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burfuiesc, 3 sg. burfuiește, imperf. 1 burfuiam; conj. prez. 1 sg. să burfuiesc, 3 să burfuiască

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

burfui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burfuiesc, imperf. 3 sg. burfuia; conj. prez. 3 să burfuiască

burfui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burfuiesc, imperf. 3 sg. burfuia; conj. prez. 3 sg. și pl. burfuiască

Intrare: burfuit

burfuit

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	burfuit	burfuitul burfuitu‑	burfuită	burfuita
nominativ-acuzativ	plural	burfuiți	burfuiții	burfuite	burfuitele
genitiv-dativ	singular	burfuit	burfuitului	burfuite	burfuitei
genitiv-dativ	plural	burfuiți	burfuiților	burfuite	burfuitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: burfui

burfui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) burfui	burfuire	burfuit burfuitu‑	burfuind burfuindu‑	singular	plural
		(a) burfui	burfuire	burfuit burfuitu‑	burfuind burfuindu‑	burfuiește	burfuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	burfuiesc	(să) burfuiesc	burfuiam	burfuii	burfuisem
	a II-a (tu)	burfuiești	(să) burfuiești	burfuiai	burfuiși	burfuiseși
	a III-a (el, ea)	burfuiește	(să) burfuiască	burfuia	burfui	burfuise
plural	I (noi)	burfuim	(să) burfuim	burfuiam	burfuirăm	burfuiserăm burfuisem
	a II-a (voi)	burfuiți	(să) burfuiți	burfuiați	burfuirăți	burfuiserăți burfuiseți
	a III-a (ei, ele)	burfuiesc	(să) burfuiască	burfuiau	burfuiră	burfuiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

burfui, burfuiescverb

1. regional A prăși porumbul pentru prima oară. MDA2 DLRM

etimologie:

nesigur(ă) MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.