15 definiții pentru burelet

Explicative DEX

BURELET s. m. v. burlet.

burelet sm [At: DEX2 / V: burlet / Pl: ~eți / E: fr bourrelet] 1 Cută a pielii la extremitatea membrelor animalelor care au rolul de a forma unghiile sau copitele. 2 (Îf burlet) Șnur gros din bumbac, cauciuc, material plastic, hârtie gudronată sau lemne metalice pus la uși, ferestre pentru a împiedica pătrunderea frigului.

burelet s.m. 1 Bandă groasă din bumbac, cauciuc, hîrtie gudronată sau lame de metal, cu care se lipesc ușile și ferestrele la încheieturi; burlet. 2 (anat.) Formație fibrocartilaginoasă a unei suprafețe articulare. 3 (zool.) Cută semicirculară a pielii aflată la extremitatea membrelor animalelor, avînd rol de regenerator al cornului copitei sau al unghiei. 4 (med.) Pliu sau relief rotunjit situat de-a lungul sau în jurul unei formațiuni anatomice. • pl. -ți. și burlet, (pop.) burelete s.n. /<fr. bourrelet.

BURELET, bureleți, s. m. Cută a pielii, la extremitatea membrelor animalelor, care are rolul de a forma unghiile sau copitele. – Din fr. bourrelet.

BURELET s.n. 1. Bandă groasă din bumbac, cauciuc, hîrtie gudronată sau din lame de metal cu care se lipesc ușile și ferestrele la încheieturi; burlet. 2. (Med.) Formație fibrocartilaginoasă a unei suprafețe articulare. ♦ Îngroșare în jurul unui focar inflamator. [< fr. bourrelet].

BURELET s. m. 1. (anat.) formație fibrocartilaginoasă a unei suprafețe articulare. 2. îngroșare în jurul unui focar inflamator. (< fr. bourrelet)

BURLET, burleți, s. m. 1. (Anat.; în forma burelet) Formațiune fibrocartilaginoasă de completare a suprafețelor articulare. 2. Șnur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din hârtie gudronată sau din lame metalice, care se pune la uși sau la ferestre pentru a împiedica pătrunderea frigului. [Var.: burelet s. m.] – Din fr. bourrelet.

burlet sn vz burelet

burelete s.n. v. burelet.

burlet s.n. v. burelet.

BURLET s.n. Burelet (1). [< fr. bourrelet].

Ortografice DOOM

burelet (cută a pielii) s. m., pl. bureleți

burelet (cută a pielii) s. m., pl. bureleți

burelet s. m., pl. bureleți

burlet s. n., pl. burleturi

Intrare: burelet
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burelet
  • bureletul
  • bureletu‑
plural
  • bureleți
  • bureleții
genitiv-dativ singular
  • burelet
  • bureletului
plural
  • bureleți
  • bureleților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

burelet, burelețisubstantiv masculin

  • 1. anatomie Formațiune fibrocartilaginoasă de completare a suprafețelor articulare. DEX '09 DEXI DN MDN '00
    • 1.1. Îngroșare în jurul unui focar inflamator. DN MDN '00
    • 1.2. medicină Pliu sau relief rotunjit situat de-a lungul sau în jurul unei formațiuni anatomice. DEXI
  • 2. Cută a pielii la extremitatea membrelor animalelor care au rolul de a forma unghiile sau copitele. MDA2 DEXI DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.