BUNICÚȚĂ, bunicuțe, s. f. Diminutiv al lui bunică. – Bunică + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUNICÚȚĂ, bunicuțe, s. f. Diminutiv al lui bunică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bunicúță s. f., g.-d. art. bunicúței; pl. bunicúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink