3 intrări
29 de definiții

Explicative DEX

BUMBĂCIT s. n. (Reg.) Faptul de a bumbăci; vătuire, bumbăceală. – V. bumbăci.

bumbăcit sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: bumbăci] Vătuire.

bumbăcit2, -ă s.m., s.f., adj. (fam.) (Persoană) care a fost bătută zdravăn. • pl. -ți, -te. /v. bumbăci.

bumbăcit1 s.n. Faptul de a bumbăci; vătuire, (reg.) bumbăceală. • /v. bumbăci.

BUMBĂCIT s. n. Faptul de a bumbăci; vătuire, bumbăceală. – V. bumbăci.

BUMBĂCIT s. n. Acțiunea de a bumbăci; vătuire.

BUMBĂCIT s. n. Faptul de a bumbăci; vătuire.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vătui1. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.

bumbăci [At: COSTINESCU / Pzi: ~cesc / E: bumbac + -i] 1 vt (Înv) A căptuși cu bumbac (7). 2 vr A se face moale ca bumbacul (7). 3 vt A bate zdravăn pe cineva.

bumbăci vb. IV. tr. 1 A vătui. 2 Fig. (fam.) A bate zdravăn pe cineva. • prez.ind. -esc. /bumbac + -i.

BUMBĂCI (-ăcesc) I. 1 vb. tr. A căptuși cu vată, a vătui 2 Fig. familiar A stîlci în bătăi. II. vb. refl. A se face moale ca bumbacul.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vătui1. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A căptuși cu bumbac; a vătui.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A căptuși cu bumbac; a vătui. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.

bumbăcésc v. tr. Vest. Căptușeșc cu bumbac. Fig. Iron. Bat, cĭomăgesc (de-l fac moale ca bumbacu).

Ortografice DOOM

bumbăcit s. n.

bumbăcit s. n.

bumbăcit s. n.

bumbăci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bumbăcesc, 3 sg. bumbăcește, imperf. 1 bumbăceam; conj. prez. 1 sg. să bumbăcesc, 3 să bumbăcească

bumbăci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bumbăcesc, imperf. 3 sg. bumbăcea; conj. prez. 3 să bumbăcească

bumbăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3pl. bumbăcesc, imperf. 3 sg. bumbăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. bumbăcească

Argou

bumbăcit, -ă, bumbăciți, -te adj. bătut zdravăn.

bumbăci, bumbăcesc v. t. a bate

Sinonime

BUMBĂCIT s. v. vătuire, vătuit.

BUMBĂCIT adj. v. vătuit.

bumbăcit s. v. VĂTUIRE. VĂTUIT.

bumbăcit adj. v. VĂTUIT.

BUMBĂCI vb. v. snopi, stâlci, vătui.

bumbăci vb. v. SNOPI. STÎLCI. VĂTUI.

Intrare: bumbăcit (acțiune)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bumbăcit
  • bumbăcitul
  • bumbăcitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bumbăcit
  • bumbăcitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bumbăcit (adj.)
bumbăcit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bumbăcit
  • bumbăcitul
  • bumbăcitu‑
  • bumbăci
  • bumbăcita
plural
  • bumbăciți
  • bumbăciții
  • bumbăcite
  • bumbăcitele
genitiv-dativ singular
  • bumbăcit
  • bumbăcitului
  • bumbăcite
  • bumbăcitei
plural
  • bumbăciți
  • bumbăciților
  • bumbăcite
  • bumbăcitelor
vocativ singular
plural
Intrare: bumbăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bumbăci
  • bumbăcire
  • bumbăcit
  • bumbăcitu‑
  • bumbăcind
  • bumbăcindu‑
singular plural
  • bumbăcește
  • bumbăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bumbăcesc
(să)
  • bumbăcesc
  • bumbăceam
  • bumbăcii
  • bumbăcisem
a II-a (tu)
  • bumbăcești
(să)
  • bumbăcești
  • bumbăceai
  • bumbăciși
  • bumbăciseși
a III-a (el, ea)
  • bumbăcește
(să)
  • bumbăcească
  • bumbăcea
  • bumbăci
  • bumbăcise
plural I (noi)
  • bumbăcim
(să)
  • bumbăcim
  • bumbăceam
  • bumbăcirăm
  • bumbăciserăm
  • bumbăcisem
a II-a (voi)
  • bumbăciți
(să)
  • bumbăciți
  • bumbăceați
  • bumbăcirăți
  • bumbăciserăți
  • bumbăciseți
a III-a (ei, ele)
  • bumbăcesc
(să)
  • bumbăcească
  • bumbăceau
  • bumbăci
  • bumbăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bumbăcitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi bumbăci DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

bumbăcit, bumbăciadjectiv

bumbăci, bumbăcescverb

etimologie:
  • bumbac DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.