BÚLGĂRE, bulgări, s. m. Bucată compactă dintr-o materie solidă oarecare, mai ales de pământ; grunz. [Var.: búlgăr s. m.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BÚLGĂRE ~i m. Bucată mare și compactă, de obicei de formă sferică, dintr-un material solid (pământ, zăpadă etc.); bolovan. [Var. bulgăr] /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÚLGĂRE, bulgări, s. m. Bucată compactă, solidă, dintr-o materie oarecare, mai ales de pământ. [Var.: búlgăr s. m.]
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÚLGĂRE s. 1. cocoloș, (reg.) bruș, (Transilv. și Ban.) surducă. (Un ~ de pământ.) 2. drob, grunz, (pop.) zgrunț, zgrunțur. (~ de sare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

búlgăre/búlgăr s. m., pl. búlgări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

búlgăre m. (cp. cu bulz). Bulz de pămînt (orĭ și de mămăligă, de unt, de brînză orĭ de altă materie nu prea dură, că atuncĭ se numește bolovan): băĭețiĭ aruncaŭ cu bulgărĭ uniĭ într’alțiĭ. V. boț.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink