BULFÉU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Din magh. bélfa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BULFÉU ~e n. Fiecare dintre cele două chingi laterale paralele, care leagă partea de sus a jugului cu cea de jos. [Sil. bul-feu] /<ung. bélfa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BULFÉU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Magh. bélfa.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BULFÉU s. (TEHN.) cruce, spetează, stinghie, (pop.) scăluș, (Transilv., Ban. și Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopățică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scândurică. (~ la jug.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bulféu (bulféie), s. n. – Bucată de lemn care leagă cele două piese orizontale ale jugului. Mag. bélfa (Mîndrescu 138).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bulféu s. n., art. bulféul; pl. bulfée
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bulféŭ și bolféŭ n., pl. eĭe (ung. bélfa). Lemnu opus resteuluĭ, fiulare, jiglă. – Și -féĭ (pl. eĭe) și -feĭe, belfeĭe (pl. eĭ). V. jug.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink