BULÁT, bulate, s. n. Cuțit folosit în dogărie la prelucrarea cercurilor de lemn cu care se cercuiesc donițele. – Tc. bulat.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bulát, buláte, s.n. (reg.) cuțit de dogar.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bulát (buláte), s. n. – Cuțit de dogar cu care se fac cercurile. Rus., rut. bulat „oțel”. În Mold., puțin folosit.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bulát s. n., pl. buláte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bulát n., pl. e (turc. nord bulat [d. pers. púlâd] oțel, de unde și rut. rus. pol. bulat, oțel). Cuțit dogăresc (de forma celuĭ de bucătărie).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bulat s. sg. (fig.) cuțit
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink