bujdeaucă sf vz bojdeucă

BOJDEUCĂ, bojdeuci, s. f. (Reg.) Casă țărănească mică, sărăcăcioasă. [Pr.: -deu-] – Cf. bujdă.

bojdeucă sf [At: CREANGĂ, GL. / V: bujdeau- / P: ~deu~ / Pl: ~uce / E: nct] 1 Casă mică, sărăcăcioasă. 2 (Rar) Casă pustie.

bordeucă sf vz bojdeucă

bujdă sf [At: I. CR. III, 377 / V: burdă, bușdă / Pl: ~de / E: nct] (Reg) Cocioabă.

bujducă sf vz bojdeucă

burdă² sf vz bujdă

bușdă sf vz bujdă

bojdeucă s.f. (reg.) Casă mică, sărăcăcioasă. • pl. -ci. și bujducă s.f. /cf. bujdă.

bujdă s.f. (reg.) Cocioabă. • pl. -e. /cf. budă, bordei.

bujducă s.f. v. bojdeucă.

BOJDEUCĂ 👉 BUJDEUCĂ.

BUJDĂ (pl. -de), BUJDE(A)UCĂ, BOJDEUCĂ (pl. -ce) Mold., BUJDULĂ (pl. -le) sf. Trans. Cocioabă, casă sărăcăcioasă, dărăpănată: oamenii... se uitau la bujda aceea mare, ca la o minune (ȘEZ.); dintr’o bojdeucă neagră, răsare o femeie bine îmbrăcată.

BUJDULĂ 👉 BUJDĂ.

BOJDEUCĂ, bojdeuci, s. f. (Reg.) Casă mică, sărăcăcioasă. [Pr.: -deu-] – Cf. bujdă.

BOJDEUCĂ, bojdeuci, s. f. (Mold.) Casă mică, simplă, sărăcăcioasă. Mică era și bojdeuca bătrînilor, acoperită cu stuh și paie. SADOVEANU, O. II 313. – Pronunțat: boj-deu-.

BUJDĂ, bujde, s. f. (Regional) Casă mică (veche) și sărăcăcioasă, cu pereți slabi; cocioabă, bojdeucă. Doamne, soro, cu cît var ai pus pe bujda asta, zideam o curte. CONTEMPORANUL, V_I 97.

BOJDEUCĂ, bojdeuci, s. f. (Reg.) Casă mică, sărăcăcioasă. [Pr.: -deu-]

BUJDĂ, bujde, s. f. (Reg.) Cocioabă.

BOJDEUCĂ ~ci m. pop. Casă mică, veche și sărăcăcioasă; cocioabă. [G.-D. bojdeucii; Sil. -deu-că] /Orig. nec.

bojdeucă f. Mold. cocioabă: în bojdeuca unde locuesc ei CR. [Și bujdeucă, diminutiv dela bujdă].

bujdă Mold. cocioabă. [Cf. rus. BUDA, colibă].

bujdeucă f. V. bojdeucă.

bojdéŭcă V. bujlă.

bujdă, bújdeáucă V. bujlă.

bojdeucă (reg.) (desp. -deu-) s. f., g.-d. art. bojdeucii; pl. bojdeuci

bujdă (reg.) s. f., g.-d. art. bujdei; pl. bujde

bojdeucă (reg.) (-deu-) s. f., g.-d. art. bojdeucii; pl. bojdeuci

bujdă (reg.) s. f., g.-d. art. bujdei; pl. bujde

bojdeucă s. f. (sil. -deu-), g.-d. art. bojdeucii; pl. bojdeuci

bujdă s. f., g.-d. art. bujdei; pl. bujde

BOJDEUCĂ s. v. cocioabă.

BUJDĂ s. v. cocioabă.

bojdeucă s. v. COCIOABĂ.

bujdă s. v. COCIOABĂ.

Bojdeucă ≠ castel, palat

bujdă, s.f. v. bujdei.