opțiuni
  • info
2 intrări
14 definiții

Explicative DEX

budac1 sn [At: LIUBA-IANA, M. 108 / V: ~ă1 sf / Pl: ~ace / E: srb budak] (Reg) Sapă mică, cu coadă scurtă și grea.

budac2 sn [At: H III, 325 / V: ~ă2, ~ană1, -arcă, -așcă sf / Pl: ? / E: ns cf budăi] (Reg) Vas pentru închegarea laptelui.

❍BUDAC1 (pl. -ace) sn. Băn. 🚜 Sapă, săpoiu, tîrnăcop cu care se fac cuiburile pentru sădit [srb.].

❍BUDAC2 (pl. -ace) sn. = BUDACĂ.

BUDAC, budace, s. n. (Reg.) Sapă mare sau tîrnăcop cu care se fac cuiburi pentru sădit. – Sb. budak.

budác n., pl. e (sîrb. búdak=trnokop). Ban. Sapă.

budacă1 sf vz budac1

budacă2 sf vz budac2

budană1 sf vz budac2

budarcă sf vz budac2

budașcă sf vz budac2

budacă s.f. (reg.) Vas folosit pentru închegarea laptelui. /cf. budăi.

Etimologice

budac (budace), s. n. – (Banat) Tîrnăcop. – Var. budacă. Sb. budak (DAR).

Arhaisme și regionalisme

budac s.n. (reg.) sapă (mică).

Intrare: budac (sapă)
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budac
  • budacul
  • budacu‑
plural
  • budace
  • budacele
genitiv-dativ singular
  • budac
  • budacului
plural
  • budace
  • budacelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budacă
  • budaca
plural
  • budace
  • budacele
genitiv-dativ singular
  • budace
  • budacei
plural
  • budace
  • budacelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: budac (vas)
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budac
  • budacul
  • budacu‑
plural
  • budace
  • budacele
genitiv-dativ singular
  • budac
  • budacului
plural
  • budace
  • budacelor
vocativ singular —
plural —
budașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F85)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budașcă
  • budașca
plural
  • budăști
  • budăștile
genitiv-dativ singular
  • budăști
  • budăștii
plural
  • budăști
  • budăștilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budarcă
  • budarca
plural
  • budarce
  • budarcele
genitiv-dativ singular
  • budarce
  • budarcei
plural
  • budarce
  • budarcelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budacă
  • budaca
plural
  • budace
  • budacele
genitiv-dativ singular
  • budace
  • budacei
plural
  • budace
  • budacelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budană
  • budana
plural
  • budane
  • budanele
genitiv-dativ singular
  • budane
  • budanei
plural
  • budane
  • budanelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

budac, budacesubstantiv neutru

  • 1. regional Sapă mare sau târnăcop cu care se fac cuiburi pentru sădit. MDA2 CADE DLRM
etimologie:

budac, budacesubstantiv neutru

  • 1. regional Vas pentru închegarea laptelui. MDA2 DEXI
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „budac” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3