BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUBUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care bubuie; producător de bubuituri. [Sil. -bu-i-] /a bubui + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. – Din bubui + suf. -(i)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BUBUITÓR adj. detunător, tunător. (Explozie ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bubuitór adj. m. (sil. -bu-i-), pl. bubuitóri; f. sg. și pl. bubuitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink