11 definiții pentru bruna, brunare   conjugări / declinări

BRUNÁRE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. – V. bruna.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁRE s.f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. [< bruna].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁRE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁRE s. v. brunaj.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brunáre s. f., g.-d. art. brunării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁ, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oțel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune. – Din fr. brunir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A BRUNÁ ~éz tranz. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de oxizi de culoare brună (pentru a proteja de coroziune). /<fr. brunir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁ vb. I. tr. (Tehn.) A acoperi pe cale chimică oțelul sau fierul cu un strat de oxizi împotriva coroziunii. [< fr. brunir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁ vb. tr. a acoperi oțelul, cuprul cu un strat de oxizi împotriva coroziunii. (< fr. brunir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BRUNÁ, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică oțelul sau fierul cu un strat de oxizi, pentru a le feri de coroziune. – Fr. brunir.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bruná vb., ind. prez. 1 sg. brunéz, 3 sg. și pl. bruneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink