BRUMĂRIU, -IE, brumării, adj. 1. De culoarea fumurie a brumei; brumat. Mustăcioara neagră... abia întrezărită printre valurile brumării ale gulerului șubei. GALAN, Z. R. 127. Cine să fie acest blagoslovit creștin încoronat cu căciulă brumărie și înfășurat cu contăș de vulpe? ALECSANDRI, T. 1114. 2. (În expr.) Prune brumării = soi de prune de culoare albastră-vînătă, acoperite cu un praf alburiu.