BRUMĂRIȚĂ, brumărițe, s. f. Numele a două specii de păsări sedentare, una de mărimea mierlei, cu gușa albă cu pete brune (Prunella collaris), cealaltă mai mică, cu gușa sură (Prunella modularis). – Brumă + suf. -ăriță.

brumăriță sf [At: DA ms / Pl: ~țe / E: brumă + -ăriță] 1 Pasăre de mărimea mierlei, cu gușă albă cu pete brune (Prunella colaris). 2 Pasăre mică cu gușa sură (Prunella modularis).

brumăriță s.f. (ornit.) 1 Pasăre sedentară mică, de mărimea mierlei, din ordinul paseriformelor, cu gușa albă, cu pete brune și cu ciocul subțire (Prunella collaris). 2 Pasăre mică, din ordinul paseriformelor, care are gușa sură (Prunella modularis). • pl. -e. /brumă + -ăriță.

BRUMĂRIȚĂ, brumărițe, s. f. Numele a două specii de păsări, una de mărimea mierlei, cu gușa albă cu pete brune (Prunella collaris), cealaltă mai mici, cu gușa sură (Prunella modularis). – Brumă + suf. -ăriță.

BRUMĂRIȚĂ, brumărițe, s. f. Nuine generic dat mai multor specii de păsări aparținînd aceluiași gen, dintre care trei, de mărimea porumbelului, trăiesc și în țara noastră, în munții Carpați (Prunella).

BRUMĂRIȚĂ, brumărițe, s. f. Numele a două specii de păsări alpine: a) pasăre de mărimea mierlei (Prunella collacis subalpinus); b) pasăre mai mică, migratoare (Prunella modularis). – Din brumă¹ + suf. -(ă)riță.

brumăriță s. f., g.-d. art. brumăriței; pl. brumărițe

brumăriță s. f., g.-d. art. brumăriței; pl. brumărițe

brumăriță s. f., g.-d. art. brumăriței; pl. brumărițe

BRUMĂRÍȚĂ (< brumă) s. f. Gen de păsări sedentare mici, din ordinul paseriformelor, asemănătoare cu vrabia, dar cu cioc mai subțire (Prunella). În România se cunosc două specii: b. de stîncă (P. collaris) ce trăiește în Carpați și b. de pădure (P. modullaris) răspîndită în pădurile de conifere.