2 definiții pentru bruit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bruit s.n. (cib.) Bruiaj. • sil. bru-it. /<fr. bruit.

BRUIT s. n. (cib.) acțiune parazită care se suprapune pe semnale, alternând sau diminuând cantitatea de informație transmisă. (< fr. bruit)

Intrare: bruit
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bruit
  • bruitul
  • bruitu‑
plural
  • bruituri
  • bruiturile
genitiv-dativ singular
  • bruit
  • bruitului
plural
  • bruituri
  • bruiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bruit, bruiturisubstantiv neutru

  • 1. cibernetică Acțiune parazită care se suprapune pe semnale, alternând sau diminuând cantitatea de informație transmisă. MDN '00
    sinonime: bruiaj
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.