2 definiții pentru brucitură
Explicative DEX
brucitură sf [At: NEAM. ROM. V, 564 / Pl: ~ri / E: bruci + -tură] Gaură făcută în pământ cu o brucă.
brucitúră f., pl. ĭ. Bortă făcută brucind: boabe zvîrlite în urma brucituriĭ (Neam. Rom. Lit. V, 564).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: brucitură
brucitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
brucitură, bruciturisubstantiv feminin
- 1. Gaură făcută în pământ cu o brucă. MDA2
etimologie:
- bruci + -tură MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.