BROMÁT, bromați, s. m. Sare a acidului bromic. – Din fr. bromate.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BROMÁT n. Sare a acidului bromic. ~ de potasiu. /<fr. bromate
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BROMÁT s.m. Sare a acidului bromic. [< fr. bromate].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BROMÁT1 s. m. sare sau ester al acidului bromic. (< fr. bromate)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BROMÁT2, -Ă adj. care conține brom. (< fr. bromé)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BROMÁT, bromați, s. m. Sare a acidului bromic. – Fr. bromate.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bromát s. m., pl. bromáți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink