BRICI, brice, s. n. Instrument de bărbierit, cu lamă de oțel și cu mâner. [Pl. și: briciuri] – Din sl. bricĩ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BRICI ~e n. Instrument de bărbierit, având forma unui cuțit cu mâner și cu o lamă de oțel ascuțită. /<sl. briți
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BRICI, brice, s. n. Instrument de bărbierit, cu limbă de oțel. [Pl. și: briciuri] – Slav (v. sl. bricĩ).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bríci (brice), s. n. – Cuțit de bărbierit. – Mr. briți. Sl. briči (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 44; Cihac, II, 28; DAR; Philippide, II, 701); cf. alb. brisk, tc. biçak (› briceag).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

brici s. n., pl. bríce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bricĭ n., pl. ce (vsl. bg. bričĭ). Cuțit de ras barba și mustățile. Acest cuțit taĭe ca bricĭu, taĭe foarte bine.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

brici adj. invar., adv. excelent, formidabil.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink