opțiuni
  • info
2 intrări
2 definiții

Explicative DEX

brentă sf [At: T. PAPAHAGI, I. III, 148 / Pl: ~te / E: srb brenta] (Ban) Coș de nuiele care se poartă pe spate, pentru a transporta greutăți mici.

Enciclopedice

BRENTA, grup muntos dolomitic în N Italiei la E de masivul Adamello. Alt. max.: 3.173 m (vf. Cima Tosa).

Intrare: Brenta
Brenta nume propriu
nume propriu (I3)
  • Brenta
Intrare: brentă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brentă
  • brenta
plural
  • brente
  • brentele
genitiv-dativ singular
  • brente
  • brentei
plural
  • brente
  • brentelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brentă, brentesubstantiv feminin

  • 1. regional Coș de nuiele care se poartă pe spate, pentru a transporta greutăți mici. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „brenta” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2