5 definiții pentru «brainstorming»   declinări

BRAINSTORMING s. n. Tehnică pentru stimularea în grup a gândirii creatoare a indivizilor, bazată pe emiterea liberă de idei pentru rezolvarea unei probleme. [Pr.: bréĭnstorming] — Cuv. engl.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

brainstorming (angl.) [pron. bréĭnstorming] (brain-) s. n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

BRÁINSTORMING s.n. (Psih.) Tehnică de stimulare dirijată a creativității individuale și mai ales a unor indivizi constituiți în grupe. [< engl. brainstorming].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BRÁINSTORMING [-STORMING] s. n. tehnică de lucru în colectiv, în procesul predării, având ca scop stimularea prin participarea liberă și spontană la discuții a tuturor membrilor unui grup. (< amer., fr. brainstorming)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

brainstorming s.n. (anglicism) Reuniune în cadrul căreia fiecare participant propune soluții pentru rezolvarea unei probleme ◊ „Computerul-translator, controlând un fișier bilingv (franco-englez), a răspuns imediat la întrebarea ce este cuvântul «brainstorming», indicând conținutul a nouă fișe pe care le are în memorie.” R.l. 16 IX 75 p. 6 [pron. breinstórming] (din engl., fr. brainstorming; PR 1950; Th. Hristea în R.lit. 15 V 80 p. 9; DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink