BRAGĂ, brăgi, s. f. Băutură răcoritoare preparată din zeamă de mei rîșnit, fiert și fermentat, sau din bucățele de pîine fermentate în apă. Dinspre tîrg se arătau bulgarii cu bragă. SADOVEANU, O. VI 180. Vara, braga și limonada sînt purtate în spate și în donițe ferecate frumos cu cercuri de alamă. CAMIL PETRESCU, O. 197. Braga este, ca băutură, foarte răcoritoare și igienică. CARAGIALE, O. II 169. ◊ Expr. Ieftin ca braga = foarte ieftin, ieftin de tot. ♦ Pahar, ceașcă etc. cu această băutură. Dă-mi o bragă. – Variantă: (Mold.) brahă (CONTEMPORANUL, VII_I, 386) s. f.