BRAGAGERIE, bragagerii, s. f. (Înv.) Loc unde se prepară sau se vinde bragă. – Bragagiu + suf. -ărie.

bragagerie sf [At: COSTINESCU / V: brăgărie, brăhărie / Pl: ~ii / E: bragagiu + -erie] 1 Local unde se prepară sau se vinde braga. 2 Meserie a bragagiului.

bragagerie s.f. (înv.) Local unde se prepara sau se vindea bragă. Trăgea tot spre îndeletnicirea lui tatsu... o tutungerie... sau o bragagerie (PAS). • pl. -ii. g.-d. -iei. /bragagiu + -erie.

BRAGAGERIE sf. ⚚ Locul unde se fabrică sau se vinde bragă: dacă-i este sete, intră într’o ~ (DLVR.) [bragagiu].

BRAGAGERIE, bragagerii, s. f. Loc unde se prepară sau se vinde bragă. – Bragagiu + suf. -ărie.

BRAGAGERIE, bragagerii, s. f. Local unde se prepară sau se vinde bragă. Trăgea tot spre îndeletnicirea lui tat’su; un chioșc... o tutungerie, o librărie sau o bragagerie. PAS, Z. I 279.

BRAGAGERIE, bragagerii, s. f. Loc unde se prepară sau se vinde bragă. – Din bragagiu + suf. -ărie.

BRAGAGERIE ~i f. înv. Local unde se prepara și se vindea bragă. [Art. bragageria; G.-D. bragageriei; Sil. -ri-e] /bragagiu + suf. ~ărie

bragagerie f. locul unde se vinde bragă.

bragageríe f. (d. bragă). Locu unde se vinde saŭ se face bragă.

brăgărie sf vz bragagerie

brăhărie sf vz bragagerie

bragagerie (înv.) s. f., art. bragageria, g.-d. art. bragageriei; pl. bragagerii, art. bragageriile (desp. -ri-i-)

bragagerie (înv.) s. f., art. bragageria, g.-d. art. bragageriei; pl. bragagerii, art. bragageriile

bragagerie s. f., art. bragageria, g.-d. art. bragageriei; pl. bragagerii, art. bragageriile

BRAGAGERIE s. (prin Mold. și Bucov.) brăhărie.

BRAGAGERIE s. (prin Mold. și Bucov.) brăhărie.