BRAȘOVEÁN, -Ă, brașoveni, -e, adj., s. m. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Brașov. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau județul Brașov. 3. S. m. (Înv.) Negustor care vindea mărfuri de Brașov. – Brașov (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BRAȘOVEÁN, brașoveni, s. m. (Înv.) Negustor de brașovenie. – Din Brașov + suf. -ean.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

brașoveán s. m., adj. m., pl. brașovéni; f. sg. brașoveánă, pl. brașovéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brașoveán, -ncă s., pl. enĭ, ence. Locuitor din Brașov. Negustor de ferărie, sticlărie și postavurĭ groase. S.n. fără pl. Vîntu de nord (Ml.) numi hațeganu în Mehedințĭ. Un fel de trăsură de modă veche acoperită cu pele și întrebuințată la călătoriĭ. V. rădvan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hațegán n. Meh. Vîntu din spre Hațeg (nord), numit în Mușcel brașoveanu. V. vînt.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink