boroánă și b-ónă (oa dift.) f., pl. e (rus. boroná, pol. brona, bg. braná, boroană, de unde și ung. borona. Bern. 1, 73). Est. Grapă cu colți de fer de sfărămat bulgăriĭ după arat. – Și borînă (Munt. Dobr.) și -únă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink