BÓNUS s. n. gratificație; tantiemă. (< engl. bonus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bónus s. n., pl. bónusuri
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
Laura-ana
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bónus s.n. Gratificație; tantiemă ◊ „La 22 de ani, tânărul angajat al companiei Hitachi, absolvent de facultate, primea circa 30000 dolari pe an. În acest salariu era inclus și bonus-ul – dat de două ori pe an, o dată în iunie și o dată în decembrie și reprezentând ca sumă totală circa 7 salarii lunare.” ◊ „22” 39 XII 92 p. 16. ◊ „Când împlinește 60 de ani [în Japonia] angajatul respectiv este sărbătorit și la despărțirea de instituție i se înmânează un bonus special (echivalentul a 34 salarii anuale).” ◊ „22” 1016 XII 92 p. 16; v. și renegocia (din engl. bonus)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
QUANDOQUE BONUS DORMITAT HOMERUS (lat.) și bunul Homer mai ațipește uneori – Horațiu, „Ars poetica”, 359. Chiar și în opera genialului rapsod se găsesc unele neglijențe. Orice mare scriitor poate fi autorul unor cărți sau pagini care să nu fie la înălțimea talentului său.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VIR BONUS, DICENDI PERITUS (lat.) un om de bine, având meșteșugul vorbirii – Calitățile oratorului recomandate de Cato cel Bătrân.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink