BONGOÁSE s. f. pl. (Reg.) Istorioare, povești hazlii. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BONGOÁSE s. f. pl. (Reg.) Istorioare hazlii; palavre.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bongoáse s. f. pl.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bongoáse (oa dift.) n. saŭ f. pl. (cp. cu ung. böngészet, cules ulterior de strugurĭ saŭ de spice rămase, cu care ocaziune se spun „bongoase”). Nord. Palavre, poveștĭ, znoave, bazaconiĭ, scamatoriĭ, comediĭ: a ști multe bongoase. – Și bozgoane: umblă cu bozgoane că’n telefon vorbește diavolu (Neam. Rom. Pop. 6, 652). În Trans ș.a. boscoane, în Mold. sud boscoade (poate după boscorodesc). V. gîmboase.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink