BONG interj. Cuvânt care imită un sunet adânc și prelungit ca un ecou. – Onomatopee.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bong, bonguri s. n. (tox.) 1. instrument de filtrare a fumului de canabis; pipă cu apă. 2. trecerea fumului de canabis printr-un lichid de filtrare.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink