BOMBÉU, bombeuri, s. n. Vârful bombat al ghetelor, pantofilor, cizmelor etc. – Din fr. bombé.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBÉU ~ri n. Partea bombată și întărită, care formează vârful încălțămintei. /<fr. bombé
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBÉU s.n. Partea întărită și bombată care formează vârful încălțămintei. [Pl. -uri. / < fr. bombé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBÉU s. n. partea întărită și bombată la vârful încălțămintei; șpiț. (< fr. bombé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBÉU, bombeuri, s. n. Partea întărită și bombată care formează vârful încălțămintei. – După fr. bombé.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bombéu s. n., art. bombéul; pl. bombéuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink