BOMBARDÓN, bombardoane, s. n. Contrabas de suflat, de alamă, în forma unei mari trompete cu piston. – Din fr. bombardon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBARDÓN ~oáne n. muz. Instrument de suflat care scoate sunete grave ca de contrabas. /<fr. bombardon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBARDÓN s.n. Instrument metalic de suflat, care scoate sunete grave de contrabas. [Pl. -oane. / cf. fr. bombardon, it. bombardone].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBARDÓN s. n. instrument muzical de suflat, din alamă, cu timbru și registru foarte grave. (< it. bombardone, fr. bombardon)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BOMBARDÓN, bombardoane, s. n. (Muz.) Instrument de suflat de alamă, în genul unei trompete mari cu piston, cu timbru grav. – Fr. bombardon.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bombardón s. n., pl. bombardoáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

bombardon, instrument de suflat de alamă, o specie de oficleid*, bas, inventat de J. Riedl la Viena. În orch. simf. a fost înlocuit prin apariția tubei*. În fanfară (6) ține locul heliconului (2) sau al saxofonului*.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink