opțiuni
  • info
2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

boldur sm [At: SCRIBAN, D. / V: ~e / Pl: ~i / E: nct] 1 (Pes; Buc) Bold1. 2 (Îf boldure) Lemn cu care se strânge gura sacului.

bóldur m., ca fagur (d. bold). Buc. Bold (prăjină) de scornit peștele de supt malurĭ.

boldure sm vz boldur

bóldure m. (d. bold). Olt. Țepușă, lemnu cu care se strânge gura saculuĭ.

Enciclopedice

BOLDUR, Alexandru (1886-1988, n. Chișinău), istoric român. Conf. univ. la Petrograd, prof. univ. la Sevastopol, Chișinău și Iași. Colaborator (din 1938) și director (1943-1947) al Institutului de Isotrie Națională din Iași. Contribuții fundamentale privind istoria Moldovei, mai ales a Basarabiei („Basarabia românească”, „Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei (1457-1504). Studiu de istorie socială și politică”).

BOLDUR v. Costache.

BOLDUR. 1. Boldur (Dm; Arh); -a (Moț). 2. Boldor (Ștef, C Ștef; Bîr I; Ard); Buldur (IS 278; An Com); ambele forme prin as. progr. și regr. 3. Boldări, P., act.; cf. subst. mar. boldurel „prăvălie” (Tit Bud).

Intrare: Boldur
Boldur nume propriu
nume propriu (I3)
  • Boldur
Intrare: boldur
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boldur
  • boldurul
plural
  • bolduri
  • boldurii
genitiv-dativ singular
  • boldur
  • boldurului
plural
  • bolduri
  • boldurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boldure
  • boldurele
plural
  • bolduri
  • boldurii
genitiv-dativ singular
  • boldure
  • boldurelui
plural
  • bolduri
  • boldurilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boldur, boldurisubstantiv masculin

  • 1. pescuit regional Bold. MDA2
    sinonime: bold
  • 2. (În forma boldure) Lemn cu care se strânge gura sacului. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.