BOLẤND, -Ă, bolânzi, -de, adj. (Reg.) Nebun, smintit, nerod, prost. [Var.: bolúnd, -ă adj.] – Din magh. bolond.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLẤND, -Ă, bolânzi, -de, adj. (Reg.) Nebun, smintit; nerod. [Var.: bolúnd, -ă adj.] – Magh. bolond.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLÂND adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bolând (bolấndă), adj. – Nebun, smintit, nerod. – Var. bolund, bolond. Mag. bolond (Cihac, II, 483; Pascu, Suf., 53; Gáldi, Dict., 109). Se folosește în Trans. – Der. bolândăriță, s. f. (laur, Datura stramonium); bolândatic, adj. (într-o ureche, sărit); bolânzeală, s. f. (laur); bolânzi, vb. (a-și pierde mințile, a înnebuni); bolânzie, s. f. (nebunie).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bolând adj. m., pl. bolânzi; f. sg. bolândă, pl. bolânde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bolî́nd, -ă adj. (ung. bolond, nebun. V. bălăbănesc). Trans. Mold. Prost, tîmpit. – Și bolund.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink