BOJOGÁR, bojogari, s. m. (Rar) Borfaș. – Bojog + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOJOGÁR, bojogari, s. m. (Rar) Hoț, borfaș. ♦ Șiret, ștrengar. – Din bojog + suf. -ar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOJOGÁR s. v. borfaș, pungaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bojogár s. m., pl. bojogári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bojogár m. (d. bojog, lucru fără valoare în măcelărie). Munt. Cel ce ĭa bojociĭ p. hrana cîinilor și pisicilor. Fig. Hoț prost, găinar, borfaș. – Fem. -ărïță, pl. e.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

bojogar, bojogari s. m. hoț mărunt
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink