2 intrări
15 definiții

Explicative DEX

bojoțel sm [At: PANȚU, PL. / V: bogățel / Pl: ~ei / E: pbl bojoc + -el cf bojgățel, boțățel, bozățel] (Bot; reg; mpl) 1 Cutcurig. 2 Spânz.

bojoțél V. bojățel.

bogățel sm vz bojoțel corectat(ă)

botoțel[1] sm vz bozățel

  1. La intrarea principală figurează bojoțel, care are intrare proprie. — gall

boțățel sm vz bozățel

bozățel sm [At: DDRF / V: bojoț~, boțăț~, ~zoț~ / Pl: ~ei / E: nct] (Bot) Știrigoaie (Veratrum album) Cf bojgățel, bojoței.

bozoțel sm vz bozățel

BOZĂȚEL sm. 🌿 1 = SPÎNZ1 2 = STIRIGOAIE.

bojățél și bojoțél m., pl. eĭ. Meh. Elebor.

Sinonime

BOJOȚEL s. v. cucurig.

bojoțel s. v. CUCURIG.

BOJOȚEI s. pl. v. spânz.

BOZĂȚEL s. v. spânz, stirigoaie.

bojoței s. pl. v. SPÎNZ.

bozățel s. v. SPÎNZ. STIRIGOAIE.

Intrare: bojoțel
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bojoțel
  • bojoțelul
  • bojoțelu‑
plural
  • bojoței
  • bojoțeii
genitiv-dativ singular
  • bojoțel
  • bojoțelului
plural
  • bojoței
  • bojoțeilor
vocativ singular
plural
bogățel2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogățel
  • bogățelul
plural
  • bogăței
  • bogățeii
genitiv-dativ singular
  • bogățel
  • bogățelului
plural
  • bogăței
  • bogățeilor
vocativ singular
plural
Intrare: bozățel
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bozățel
  • bozățelul
  • bozățelu‑
plural
  • bozăței
  • bozățeii
genitiv-dativ singular
  • bozățel
  • bozățelului
plural
  • bozăței
  • bozățeilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bojoțel
  • bojoțelul
  • bojoțelu‑
plural
  • bojoței
  • bojoțeii
genitiv-dativ singular
  • bojoțel
  • bojoțelului
plural
  • bojoței
  • bojoțeilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • botoțel
  • botoțelul
plural
  • botoței
  • botoțeii
genitiv-dativ singular
  • botoțel
  • botoțelului
plural
  • botoței
  • botoțeilor
vocativ singular
plural
boțățel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boțățel
  • boțățelul
plural
  • boțăței
  • boțățeii
genitiv-dativ singular
  • boțățel
  • boțățelului
plural
  • boțăței
  • boțățeilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bozoțel
  • bozoțelul
plural
  • bozoței
  • bozoțeii
genitiv-dativ singular
  • bozoțel
  • bozoțelului
plural
  • bozoței
  • bozoțeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bojoțel, bojoțeisubstantiv masculin

botanică regional mai ales la plural
etimologie:

bozățel, bozățeisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.