Definiția cu ID-ul 537478:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOIER, boieri, s. m. 1. (În orînduirea feudală a unor țări) Reprezentant al clasei exploatatoare, făcînd parte din rîndul marilor proprietari de pămînt (și care deținea o funcție înaltă în stat); (în regimul burghezo-moșieresc) persoană aparținînd claselor dominante; (în special) moșier; p. ext. stăpîn. ◊ (În orînduirea feudală) Boier de divan (sau cu barbă) = boier de rang înalt care făcea parte din divanul domnesc. Boier mare (sau velit) = boier de rangul întîi. ♦ (În regimul burghezo-moșieresc) Persoană cu atitudini și obiceiuri de aristocrat. ◊ Expr. A face pe boierul = a adopta o atitudine de dispreț față de lumea muncitoare; (în special) a se feri de muncă; a aștepta să fie servit. 2. (Înv.) Titlu de politețe (echivalînd cu „domnule”). – Slav (v. sl. boljarinŭ, pl. boljare).